Candva, de mult, la marginea unui oras, traia un mester batran care facea jucarii. Tot anul mesterea la ele cu dragoste si rabdare. Erau minunate si nu semanau una cu alta.

In Ajunul Craciunului, batranul mester pleca din oras sa-si vanda jucariile. Oameni din acel oras nu erau prea bogati. Mesterul le vindea jucariile pa mai nimic.

Dar asta nu-i scadea cu nimic bucuria de a face jucarii de care copiii sa se bucure, dupa datina, in dimineata de Craciun. Pana intr-un an in care…

Mesterul vanduse toate jucarile si se intorcea spre casa. La marginea orasului s-a oprit sa priveasca o fereasta. Stia ca acolo locuieste o familie saraca si se intreba ce jucarii or fi primit copii din acasta casa.

Trei copi visau cu voce tare:

-Daca am avea un soldatel de plumb, numai unul, ne-ar fi de ajuns…

-Ne-am juca impreuna si nu ne-am certa nici o data pentru el. Batranul stia ca nu mai avea nici o jucarie si tare ar vrea sa le daruiasca macar una. dar ce minune! Tocmai un soldatel de plumb rasarise, nu se stie de unde, in fundului sacului . Si,astfel, dorinta celor trei frati sarmani s-a indeplinit.

In drum spre casa , batranul gandea: ”As vrea sa fac atat de multe jucarii, incat sa daruiesc cate una fiecaruri copil din lume dar mai ales celor sarmani, carora n-are cine sa le cumpere”. Si acum mergand asa , pe ganduri , vazu in zapada un pui de caprioarac care-l privea cu ochi tristi.

-Sarmana faptura , ce te doare?

Se pare ca puiul de caprioara se ranise la un picior. Cum a stiut si cu ce a avut la indemana , batranul i-a legat rana si la ajutat sa se ridice .

Atunci faptura aceea gingasa i-a a vorbit cu glas limpede ca si de copil:

-Acum vad ca ai 0 inima buna. Dorinta ti de va indeplini.

Ca din pamant a aparut o sanie fermecata purtata in zbor de niste reni minunati .

Si batranul s-a inaltat cu ei si slava cerului instelat, spre o lume de basme. Chiar si hainele lui saracacioase se preschimbasera in niste haine neobisnuite de culoare rosie.

N-ar fi putut spune cat si pe unde l-a purtat sania fermecata. Intr-un tarziu , a simntit cum coboara lin intr-un tinut inzapezit, unde il astepta o casuta cu fereste luminate. O multime de pitici ca si cei din povesti l-au intampinat bucurosi.

Piticii erau hainci si indemanatici , gata sa se apuce de treaba. Materialele se gaseau din belsug , caci, nu se stie cum, se imulteau mereu si nu se terminau niciodata . Iar batranul mester priceput ii indruma pe pitici si impreuna faceau jucarii , mereu mai multe si mai frumoase. Pentru fiecare copil din lume , jucaria pe care si-o doreste.

In seara de Ajun sosesc colindatorii, La fiecare casa , ei aduc vestea minunata a nasterea Domnului si ureaza un an bun si imbelsugat.

Tarziu, cand noaptea se lasa , copii se culcusesc in patucurile lor . In urechi le mai suna inca zvonul de colinde :”O ce veste minunata”…Apoi dorm si viseaza…..

Dar oare vis sa fie???

Este noaptea in care visele copiilor se implinesc. Adoua zi , in dimineata de C raciun in jurul bradului impodobit, bucuria nu mai are margini. Nici unul dintre ei n-a fost uitat. Iar dupa numele sarbatorii, copiii i-au pus numele Mos Craciun si asa a ramas pana astazi.

De aceea, in zilele acestei sfinte sarbatori, cand stam cu toti in jurul mesei incarcate cu bunatati, nu trebuie sa-i uitam pe cei sarmani. Mosul are grija de ei o data pe an. Noi trebuie sa ne gandim la ei mereu!

Numele lui Thomas Nast figureaza rar prin enciclopedii, desi acest desenator american de origine germana este creatorul unui mit al copilariei si al celui mai popular personaj din lume. La fel ca-n alte productii folclorice, chipul lui Mos Craciun si-a început o viata proprie, fara de moarte, iar inventatorul a fost, pe nedrept, uitat. În mod concret, popoarele de pretutindeni nu mai stiu cine este „tatal” lui Mos Craciun (Santa Claus). Foarte putini au aflat unde anume s-a nascut mosneagul jovial si generos, fara de care sarbatoarea crestina de la 25 decembrie e de neconceput. Toti cred ca dumnealui vine din negura veacurilor…

Cu toate acestea, Santa Claus are un autentic act de nastere, datat decembrie 1862 si un parinte care poarta un nume: Thomas Nast.
Nascocitorul lui Mos Craciun s-a nascut la 1840, în orasul german Landau. La numai sase anisori, a parasit cu familia Europa si a debarcat în America, la New York, unde parintii visau sa duca o viata îmbelsugata ca si ceilalti imigranti. Înzestrat cu har de desenator, Thomas e angajat, la 20 de ani, ca ilustrator al | revistei Harper’s Weekly, cel mai mare magazin ilustrat din acea vreme. Izbucnind Razboiul de Secesiune, e trimis pe front pentru a desena tablouri de lupta, dar si reprezentari alegorice, care sa sustina cauza nordistilor. Având imaginatie si umor, tânarul ilustrator publica desene reusite, sub titlul „De ce ne batem”, imaginile sale având mai mare succes decât reportajele propagandistice.

În serialul de desene se numara si cel intitulat Ajun de Craciun. Este un diptic, prima imagine prezentând o mama tânara care se roaga, în timp ce copilasii ei dorm în patut. A doua imagine îl reprezinta pe sotul ei barbos si gânditor, îmbracat în uniforma armatei nordiste, cu ochii pe fotografia care-i înfatiseaza familia. Acest desen a fost adoptat imediat ca simbol al Razboiului de Secesiune.

Aceasta imagine este însotita cu alta, care ne intereseaza pe noi: Santa Claus în tabara, în care apare pentru prima oara în lume chipul lui Mos Craciun sub forma în care-l cunoastem si astazi: un batrânel durduliu si bonom, drapat cu Steagul american, împartind daruri soldatilor din tabara nordista.

Tânarul Thomas Nast l-a nascocit în 1862, pe -Santa Claus, mosneagul simpatic cu obrajii roz si barba alba, îmbracat în costum rosu, brodat cu blanita alba. Cu cele doua ilustratii, Craciunul a devenit o sarbatoare în Statele Unite, iar Santa Claus o divinitate locala, simbol al belsugului si fericirii traditionale de familie.

Personajul imaginat de Nast e originar din Renania germana, despre care „ tânarul desenator pastra o vaga amintire a primei copilarii. E vorba de povestea despre un mosulet, Pelze Nicol, care oferea bomboane copiilor cuminti, precum si bucati de carbune celor obraznici: Doar ca batrânelul din Renania natala era sobru si mai putin înclinat spre glume. Mosul lui Thomas Nast e oarecum diferit de acel Sfânt Nicolae european, numit de germani Nikolaus {Santa Claus este o prescurtare a acestui nume). Noul personaj e un grasun simpatic si bun, fara a-i speria pe copii ca Nikolaus.

Cele doua desene de Craciun au avut un succes nemaipomenit, încât în anii urmatori desenatorul l-a înfatisat pe Santa Claus în diferite scene, reproduse apoi de miliarde de ori, pâna în zilele noastre. Îl vedem pe mos cum împodobeste pomul, pregateste jucariile, priveste în registru, coase hainele cu zâmbetul pe buze si cu sclipire simpatica în ochi. Mosul cel bun umbla pe acoperisuri, coboara prin hornuri sau zboara purtat de sania trasa de renii adusi din Nordul îndepartat.
Apoi, au început serialele de filme despre Mos Craciun, care au facut înconjurul lumii

Scriitorii scandinavi, cum ar fi Thile, Toplius sau Rydberg au combinat cele doua trasaturi oarecum contradictorii ale personajelor: ei ii prezentau pe spiridusi cumva rautaciosi, dar buni prieteni si ajutoare de nadejde ale lui Mos Craciun. Unii spun ca sint 13 spiridusi, altii sint convinsi ca este vorba de noua, altii sase. Ei sint, oricum, copiii lui Gryla si Leppaludi.

Dar unde locuiesc? Ei bine, intr-o vreme se credea ca Mos Craciun si spiridusii sai se simt foarte bine in casa lor de la Polul Nord.
In 1822, poetul american Clement Clark a publicat lucrarea “A Visit From St. Nicholas” (cunoscuta si ca “The Night Before Christmas”) in care el l-a descris pe Mos Craciun ca pe un spiridus batrin si blind, care zboara in jurul lumii intr-o sanie trasa de opt reni.
In 1885, Thomas Nast a desenat doi copii privind la o harta a lumii si urmarind calatoria Mosului de la Polul Nord in Statele Unite, deci se presupunea ca acolo, in indepartatul nord, locuieste batrinul cel bun.
Dar in 1925 s-a descoperit ca nu exista reni la Polul Nord, asa ca toti ochii s-au intors spre Finlanda, unde exista multe astfel de animale.
In 1927, Markus Rautio, un prezentator de emisiuni pentru copii la postul national de radio finlandez a declarat ca Mosul locuieste pe un munte in Laponia. Astazi pare aproape sigur, insa, ca Mos Craciun si cei 11 spiridusi ai lui stau bine ascunsi undeva pe muntele Korvatunturi in Laponia, Finlanda, in apropiere de granita cu Rusia. Pepper Minstix, unul dintre spiridusi, este paznicul de credinta al locului exact al satului lui Mos Craciun.
Cum reuseste acesta sa se miste atit de repede, intr-o noapte, din Laponia pina in casele tuturor copiilor din lume? Cu foarte multa vreme in urma, Mos Craciun si spiridusii sai au descoperit formula speciala, secreta, a prafului magic pentru reni, care ii face sa zboare. Acest praf magic este imprastiat peste fiecare ren cu putin timp inainte de a pleca din Laponia, in ajunul Craciunului. Este suficient pentru a-i face sa zboare intreaga noapte in jurul lumii. Zborul este, de altfel, foarte rapid: aproape de viteza luminii de Craciun. Rudolph este cel mai celebru ren. El este conducatorul celorlalti opt, ale caror nume sint Blitzen, Comet, Cupid, Dancer, Dasher, Donder, Prancer si Vixen. Cind Rudolph era pui, nasul sau a fost atins de Magia Craciunului si de atunci este stralucitor si rosu. Despre Rudolph s-a scris prima data in 1939. Parintele sau este Robert May